Chambre de Commerce Roumaine du Québec (CCRQ) a organizat pe 2 noiembrie gala sa anuală. În prezența a peste 200 de persoane, de la români la invitați din alte comunități culturale, politicieni și oameni de afaceri, cei de la Chambre de Commerce Roumaine du Quebec au acordat câteva premii onorifice profesioniștilor din cadrul comunității care s-au demarcat prin realizările lor.
La categoria „Administration et Gouvernance” a fost premiat Rareș Burlacu, doctorant și asistent la École nationale d’administration publique din Montreal.
Ce reprezintă acest premiu pentru dumneavoastră?
Premiul reprezintă, așa cum am spus în momentul în care mi-a fost încredințat, o onoare și-un privilegiu în același timp. Faptul că CCRQ m-a desemnat laureat la secțiunea «administrație și guvernanță» reprezintă poate, o recunoaștere a implicării mele în anumite proiecte ce au vizat o formă de integrare a României într-o sferă de interes canadiană-quebecheză.
În fond, dacă analizăm conceptul de guvernanță, el ne trimite la relația descentralizată pe care statul trebuie s-o aibă cu partenerii săi publici și privați. Am inițiat, de-a lungul timpului, misiuni de « export » a expertizei Québec-ului în administrație publică în România, parteneriat soldat cu apariția unui think-tank a căror studii se desfășoară în zona evenimentelor extreme; am facilitat invitarea unui fost prim-ministru al României în Canada pentru a impulsiona Acordul Economic Comercial Global între Canada și România prin intermediul Uniunii Europene; am creat punți de legătură între companii private canadiene și autoritățile române.
Am furnizat, de asemenea, consultanță strategică în termeni de politici publice pentru politicieni din Parlamentul Québec-ului. Recent, am elaborat, alături de un grup de experți din diaspora, o platformă pentru ca Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deținute de România la anul, să fie una de anvergură.
Recunoașterea primită mă obligă la asumarea unor responsabilități majore pentru ca aceste inițiative să fie materializate de-o manieră decisivă în dezvoltarea unui parteneriat între țara de adopție și cea de origine. Dacă e adevărat, cum ni s-a spus de către un profesor, că nu există țări care să aibă Mc Donald’s și care să fie vreodată în stare de conflict atunci, cu siguranță, și aceste punți elaborate minuțios, contribuie la o ordine mondială stabilă și predictibilă.
Ce sfaturi ați da celor din comunitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingredientele succesului?
Premiul acordat intrând în categoria menționată, mă feresc în a da sfaturi celor care vor să înceapă o afacere.
Însă pentru cei care întrevăd un lung drum pe aceste poduri euro-atlantice, pot să vă dau câteva date relevante prin însăși oportunitatea care se întrezărește: într-o statistica din ultimii ani e consemnat faptul ca din aproximativ 2, 3 milioane de companii ce-și au sediul în Canada, doar 2% din acestea își oferă produsele la export.
Mai mult, 3% din totalul de 2%, adică vreo 1.500 de companii, realizează peste 80% din toate exporturile canadiene. E loc de mai mult și aici cred că antreprenorii dispun de o marjă considerabilă pentru a acționa.
Articolul integral poate fi accesat aici.