oct. 8

Dinamica conflictuală pentru economia europeană[1]

– Reîntoarcerea geopoliticii și naționalism exacerbat –

Cuprins

Observații preliminare: revenirea geopoliticii și a naționalismului exacerbat
Contextul economic global
Lecții oferite de economiile emergente
Criza geopolitică a Europei
Economiile europene
« Ce e de făcut ? »

Observații preliminare

Voi face cu câteva remarci preliminare, care oferă un contur și o perspectivă conceptuală în prezentarea mea.

În primul rând, este vorba despre “Revenirea geopoliticii în Europa”, odată cu apariția crizei din Ucraina și impactul multilateral al acesteia. Relația dintre UE și Federația Rusă trebuie să fie examinată. Această criză duce la un alt tip de incertitudine geopolitică, care merge dincolo de problemele de securitate energetică: cât de sigure sunt frontierele? Ne confruntăm cu începutul unui “nou război rece”? Aș supune si o altă problemă discuției noastre, prezența SUA în Europa: cât și unde? Cât de semnificativă este formarea Blocului Economic Eurasiatic pentru Uniunea Europeană, pentru economia globală? Criza geopolitică poate fi de asemenea văzută ca un conflict ideologic: capitalism liberal vs. capitalism de tip autocrat.

O altă problemă majoră, care poate fi văzută ca o lovitură pentru proiectul european, este rezultatul alegerilor europarlamentare. Acest rezultat este un pas înapoi pentru promovarea integrării, în timp ce Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune. Se poate vedea o exacerbare a naționalismului în elaborarea politicilor în Europa, unde situaţia economică este încă foarte fragilă și extrem de inegală.

În final, aş dori să menţionez că reducerea (relaxarea cantitativă)a FED-ului este mai graduală decât s-au asteptat mulţi la sfârşitul anului 2013, în timp ce BCE are îngrijorări mari cu privire la ceea ce numim « debt deflation » în zona euro. Se constată o cădere în dizgraţie a unora din ţările BRIC.

Pentru factorii de decizie politică din întreaga lume, unul dintre obiectivele obsesive este modalitatea prin care economiile să devină mai robuste (mai puțin fragile), atunci când amenințări vechi și noi proliferează (ex: atacuri cibernetice).

Contextul global văzut prin lentile economice
Voi încerca să schițez contextul global în primul rând prin lentile economice. Mai jos sunt câteva observații scurte:

Redresarea economică a SUA are loc în pofida regresului din trimestrul 1. Zona euro nu mai este amenințată de un colaps, iar acest lucru se întâmplă datorită rolului BCE de creditor de ultimă instanță (prin tranzacții monetare extraordinare și angajamente de sprijin) și prin mari corecții ale dezechilibrelor la nivel macro la periferia sa.

Dar există si o serie de vești proaste, iar unele dintre ele au fost menționate deja:

Criza din Ucraina și incertitudinea geopolitică în creștere.

Perspectiva îndoielnică a scăderii datoriilor în zona euro, unde inflația este cu mult sub ținta BCE (0,5%), iar creșterea economică este foarte slabă. De asemenea, legătura dintre datoriile suverane și bilanturile bancare nu este încă ruptă și există o fragmentare vizibilă a piețelor (deși periferia plătește mult mai puțin pentru emiterea datoriei sale în prezent decât nu cu mult timp în urmă).

Bula imobiliară din China reprezintă un motiv de îngrijorare, deși încă există dinamism economic considerabil în această țară, ceea ce ar putea justifica expansiunea creditului.

Inversările de fluxuri de capital – reducerea aplicată de catre Fed este destul de lentă, dar când acest proces se va accelera, vor fi resimțite reverberații puternice la nivel mondial.

Implicațiile sociale și politice ale crizei sunt semnificative (gândiţi-vă la ratele mari ale șomajului din Europa de Sud) și trebuie să fie luate în considerare în examinarea viitoare a dinamicii economice și politice din Europa și din alte părți.

Coordonarea ineficientă a politicilor internaționale reprezintă un lucru rău, iar autoritățile europene și americane ar trebui să fie mai receptive în această privință oricât de mult mandatele lor ar fi subordonate preocupărilor interne.

Perspectivele unei creşteri economice reduse în multe ţări industrializate sunt realiste; o explicaţie pentru aceasta ar fi ceea ce unii denumesc “balance – sheet recession”- curăţarea bilanţurilor (i.e.reducerea datoriilor), necesită un timp îndelungat.

Dificultăţi în economiile în curs de dezvoltare, atunci când există intrări şi ieşiri bruşte de capital: câteva lecții
Voi rezuma câteva idei extrase din experiența economiilor emergente, ce pot fi edificatoare şi pentru economiile avansate:

Fundamentele macroeconomiei (dezechilibrele externe, datoria externă brută și datoria pe termen scurt, deficitul bugetar etc) sunt importante, dar ele nu oferă protecţie împotriva unui val de importanţă majoră;
Datoria privată este la fel de importantă ca şi datoria publică ;
Fundamentele solide pot face diferenţa dintre o recesiune și o criză a balanței de plăți (o “oprire bruscă” – sudden stop a finanţăriiş
Măsurile macroprudențiale consolidează fundamentele macro (previn dezechilibrele externe mari);
Importanța datoriei externe, a necesarului brut de finanțare externă (GEFR), în explicarea fragilităţii pieţelor emergente la șocurile externe ;
Piața de capital poate fi, într-o oarecare măsură, o alternativă la împrumuturile bancare. – Cât de extins să fie rolul autorităţilor de reglementare în ceea ce priveşte stimularea pieţelor de capital rămâne o întrebare deschisă.Este nevoie să subliniem aici securitizarea bună (transformarea împrumutului în obligaţiuni) vs. securitizarea rea;
Dimensiunea economisirii interne și a bazei investitorilor interni ajută la crearea unei economii mai puțin fragile (mai robustă);
Piețele financiare adânci atrag după sine plusuri și minusuri (cota investitorilor nerezidenți din obligațiunile denominate în moneda naţională) ; în ciuda politicilor economice îmbunătățite în multe ţări emergente, investitorii tind să le anuleze la momentul lichidării deţinerilor;
Există instrumente ale pieței de capital care au un impact aleatoriu asupra economiilor emergente (fonduri tranzacționate la bursă / ETF-uri) ;
Controale bine ţintite ale fluxurilor de capital pot spori stabilitatea financiară ;
Tensiunile politice amplifică instabilitatea economică și aversiunea față de risc.

Criza geopolitică a Europei
Să ne îndreptăm din nou atenția spre Europa care se confruntă cu cele mai dificile evenimente geopolitice de la căderea Zidului Berlinului. Această criză geopolitică este un eveniment destabilizator (o “necunoscută necunoscută”, în terminologia lui Taleb), pentru care pot fi imaginate diverse scenarii. Mai jos îndrăznesc să conturez o serie de întrebări ce pot face obiectul unei analize mai elaborate.

Poate fi controlată această criză geopolitică? Cum să fie structurată relația cu Rusia, în aceste condiţii?
Cum pot deveni frontierele sigure? Ce tip de acorduri de securitate sunt necesare? Este NATO ca garant? A revenit “real politik”?
Ne indreptam spre un “nou război rece”? Dacă da, care vor fi noile direcţii de urmat?
Care este costul economic și geopolitic al dependenţei de energie (și de alte resurse strategice) ?
Cât de rapid poate fi diversificată alimentarea cu energie (si alte resurse strategice) (transferând costurile)?Rolul TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii) și al altor acorduri de cooperare regională ?
Noile cerințe de securitate se referă la pregătire militară şi informaţională sporită. Care sunt implicaţiile în ceea ce privește alocarea de resurse / realocarea și cooperarea regională (în UE, NATO, în alte organisme)?
Confruntarea cu noile ameninţări (atacuri cibernetice, atacuri teroriste) care pot afecta infrastructurile critice ;
Va reuşi UE sa faca faţă noilor provocări legate de securitate ? Criza actuală este un test formidabil pentru capacitatea UE de a formula politici comune de securitate și de energie (această criză are loc într-un moment de slăbiciune persistentă a UE)
Care va fi impactul acestei crize asupra grupurilor industriale şi financiare ?
Ce tip de sancțiuni (mutuale) vor evolua în timp?
Rolul statelor frontieră din UE (ţările baltice, Polonia, Romania)
Care este înţelesul concret al Uniunii Economice Eurasiatice? Ne îndreptăm spre un sistem economic mondial bazat pe blocuri? Vor fi piețele mai fragmentate? Ce va rămâne din ordinea mondială economică “neo-liberală”?
Cum îşi va juca China cărţile în noua configuraţie geopolitică ?
Cum ar putea fi influențată lupta pentru controlul resurselor strategice din întreaga lume?
Rolul regiunii Mării Negre în noul context geopolitic şi gestionarea rutelor sigure de aprovizionare cu energie
Costul realizării de tampoane (buffere) intr-un moment de slăbiciune economică (mobilizarea rezervelor de eficiență)
Cheltuieli bugetare pentru scopuri de securitate (securitatea nu este un bun gratuit)

Economiile europene

În afară de criza geopolitică izbucnită la începutul anului 2014, ce alte evenimente economice din Europa ar mai trebui evidențiate? Aș menționa în primul rând că au avut loc corecții majore la periferia zonei euro, care au permis Greciei și Portugaliei, de exemplu, să revină pe piețele financiare. De asemenea, corecții masive au avut loc şi în ţările emergente care au fost amenințate din perioada 2008-2009 (ţările baltice, Ungaria, România etc); deficitele de cont curent au scăzut destul de dramatic (Fig. 1 si 2)

Dar un necesar brut de finanţare externă (GEFR) mare determină economiile să devină vulnerabile (o rată ridicată a datoriei externe la PIB, care expune țările la cursul de schimb și la riscul de refinanţare, reprezintă o problemă în mai multe țări din ECE. (FIg.4)

În același timp, inversarea fluxurilor de capital pune presiune pe cursul de schimb.

Este nivelul euro o problemă? Cred că este, pentru că pune presiune în jos pe inflația din zona euro și amplifică problema scăderii datoriei. De asemenea, nu incurajează creșterea economică (prin export), la periferia zonei euro (cele mai multe corecţii au avut loc ca urmare a reducerii enorme a salariilor / veniturilor –devalorizare internă).

Redresarea economică în zona euro este extrem de inegală, iar insuficienta coordonare a politicilor (cererea agregată insuficientă la nivelul UE) este un mare minus.

Băncile sunt mai bine capitalizate, dar evaluarea activelor și testele de stres trezesc motive de îngrijorare. Mecanismul unic de supraveghere și mecanismul de rezoluție conturează mai bine Uniunea Bancară, însă acestuia din urmă ii lipsesc o bază financiară solidă, aranjamente fiscale clare.

După cum am observat deja, în nu puține economii există pericolul creşterii poverii datoriilor (debt deflation) (inflația a fost coborâtă la cca. 0,5% anual). Şomajul este ridicat în periferia zonei euro. Acest lucru reprezintă un tumult periculos, oglindit în politica națională ș reflectat de alegerile europarlamentare.

Politicile europene se pot afla din ce în ce mai mult sub influenţa populismului, a refuzului unei integrări mai profunde, a blocării luării deciziilor etc.

Instabilitatea politică reprezintă o problemă-cheie în unele țări; mișcările separatiste pot aduce dificultăți majore.

Aderarea la zona euro dobândeşte o semnificație suplimentară în noul context geopolitic.

Fig. 1 Dezechilibrele de cont curent

Conflicting Fig 1

Fig.2 Dezechilibrele bugetului consolidat

fig2

Fig.3 Actualizările prognozei de creștere a FMI

Conflicting Fig 2

Fig. 4 Datoria brută externă (% din PIB) (I)

Conflicting Fig 4.1

Fig. 4 Datoria brută externă (% din PIB) (II)

Conflicting Fig 4.2

« Ce e de făcut ? »
Voi enumera câteva obiective pe care le consider strategice pentru factorii de decizie europeni:

Stoparea crizei geopolitice în Europa reprezintă provocarea primordială. Cum va fi structurată relaţia cu Rusia din punct de vedere economic şi al securităţii;
Adaptarea politicilor publice în noile circumstanţe, ceea ce ar implica realocări semnificative ale resurselor;
Încurajarea politicilor de coeziune ale UE (evitarea fragmentării; descurajarea extinderii extremismului şi populismului);
Regândirea Pieţei unice europene. Unii lideri europeni persistă în greşeala de a ignora că în viaţa reală virtuţile şi eşecurile pieţei se îmbină, ceea ce determină necesitatea ca politicile publice să le ia în calcul pe ambele. Dacă acest aspect nu va fi înfăptuit, politicile UE vor fi cucerite de populişti şi demagogi;
Trebuie realizată o politică energetică comună în UE; diversificarea aprovizionării cu resurse strategice (petrol, gaze etc) trebuie să facă parte din aceasta;
Rolul Germaniei, îndeosebi, şi al Franţei în promovarea politicilor de coeziune este critic;
Cooperarea dintre UE şi SUA este fundamentală în vederea construirii unui răspuns mai eficient la criza geopolitică din Europa, la opţiunile strategice ale Rusiei;
Gestionarea parametrilor globali şi regionali (regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu, Afirca de Nord, Iran, Siria etc) necesită de asemenea o cooperare mai bună între UE şi SUA;
Continuarea îmbunătăţirii condiţiilor macroeconomice, deşi aceasta este o sarcină dificilă atunci când mediul internațional nu este favorabil;
Crearea de spaţiu fiscal şi amortizoare; spatiul politic este un concept mai larg decât spaţiu fiscal;
Reformele structurale ce ar trebui să mobilizeze rezerve interne şi să determine creşterea eficienţei;
Instituţii şi politici: echitatea si inegalitatea veniturilor ca factori cheie (Acemoglu şi Robinson, Dani Rodrik, Thomas Piketty);
Lupta împotriva corupţiei şi a fenomenului de rent-seeking (statele slabe sunt mai uşor de “capturat” de către grupurile de interese, interne sau externe);
Un model mai robust de creştere economică: mai multă încredere în economisirea internă; atenuarea şocurilor cauzate de restângerea creditării, dezvoltarea alternativelor la creditele bancare (piaţa de capital);
Îndreptarea atenţiei spre politicile macroprudenţiale;
Conexiuni între pieţele financiare şi contextul internaţional din perspectiva realizării unor politici macroprudenţiale eficiente;
Noi acorduri instituţionale şi politice în UE, în zona euro, sunt importante (regândirea Pieţei Unice; Uniunea Bancară; managementul macroeconomic la nivelul zonei euro/o capacitate fiscală);
Rolul critic pe care un regim internaţional eficient îl poate juca în atenuarea impactului destabilizator al fluxurilor de capital (avem nevoie de un nou Bretton Woods);
Combaterea/evitarea evaziunii fiscale şi a finanţării terorismului;
Rolul acordurilor monetare regionale (Asia, Europa);
Corectarea neconcordanţelor dintre principalele valute;
Atenuarea impactului fluxurilor volatile de capital
Importanţa economiilor care furnizează rezerve valutare;
O reformă radicală a sistemului financiar este imperios necesară;
Rapoartele De Larosiere, Liikanen, Turner, Vickers, Tyrie şi legea Volcker;
Măsuri de tipul legilor Glass Steagal şi Volcker
Reglementarea sistemului financiar (divizarea băncilor foarte mari; reglementarea sistemului bancar din umbră);
Rolul coordonării politicilor la nivel mondial;
Îmblânzirea sistemului financiar este imperios necesară pentru obţinerea stabilităţii financiare

[1] Prezentare făcută la Summer Harvard Kennedy School of Government, Bucureşti, 2 iunie 2014