„Întreaga Uniune Europeană se confruntă cu un nivel foarte ridicat de instabilitate şi incertitudine cu privire la definiţiile proiectului comun”.
Preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către ţara noastră, începând din 1 ianuarie 2019, nu trebuie să nască neapărat o discuţie despre cât de pregătiţi suntem noi, ci despre cât de pregătit este întreg contextul european, conform doamnei Clara Volintiru, profesor universitar în cadrul Departamentului de Relaţii Economice Internaţionale (REI), al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
Clara Volintiru ne-a declarat, ieri: „Cred că aceasta este mai puţin o discuţie despre cât de pregătiţi suntem noi, şi mai degrabă despre cât de pregătit este întreg contextul european. Suferim de orbul găinilor: vedem numai problemele din curtea noastră şi nu ne dăm seama că de fapt întreaga Uniune Europeană se confruntă cu un nivel foarte ridicat de instabilitate şi incertitudine cu privire la definiţiile proiectului comun. În aceste condiţii, este grea preşedinţia pentru o ţară oricât de bine ar fi pregătită. Poate deveni chiar un efort futil în momentul în care ne gândim la proverbul «Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg». Deci, mai degrabă decât pregătirea de obiective în sine pentru această preşedinţie cred că este important să avem oameni pregătiţi pentru negocieri întrucât ele vor avea un grad moderat de incertitudine”.
Potrivit domniei sale, toate statele membre au în continuare o agendă în schimbare.
„România este o ţară cu anumite provocări interne, dar care, pe perioada preşedinţiei UE, se va confrunta cu un context extrem de dificil la nivel european”, ne-a declarat Clara Volintiru, subliniind: „Să nu uităm de Brexit şi alegerile europene din 2019, care răstoarnă situaţia complet, transformă mandatul preşedinţiei noastre în numai zece săptămâni efective de lucru. Va fi un mandat constrâns”.
Clara Volintiru aminteşte că, din perspectiva preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, au fost declarate deja patru axe prioritare – convergenţă, siguranţă, afaceri globale şi Europa valorilor comune.
„Aceste teme cuprind în mare măsură priorităţile pe care UE şi le-a asumat, şi se aseamănă, din punct de vedere al generozităţii de subiect, cu cele pe care le-au avut preşedinţiile Austriei şi Bulgariei”, a menţionat doamna Volintiru, aducând în atenţie şi obiectivele preşedinţiei: „În cadrul fiecărei priorităţi putem trasa, deşi nu sunt documente explicite în acest sens, obiective specifice. Astfel, în sensul convergenţei există o serie de obiective în ceea ce priveşte politica de coeziune şi politica agricolă comună, România fiind interesată să aibă acelaşi nivel de finanţare, respectiv să nu scadă semnificativ. Se vorbeşte foarte mult despre scăderea bugetului comunitar în urma ieşirii Marii Britanii din UE, dar în acelaşi timp se discută de compensarea acestei pierderi printr-o creştere a contribuţiilor naţionale. Din perspectiva României, aceasta ar fi opţiunea dezirabilă pentru că este unul dintre beneficiarii neţi mari ai fondurilor structurale europene.
În al doilea rând, tot la nivel de convergenţă, este important de urmărit formula prin care se vor aloca în continuare fondurile. Este vorba despre formulă în ansamblu, la nivel de rată de cofinanţare, dar şi în sens specific pe fiecare dintre politici în sine. De exemplu, pe politica agricolă comună se discută despre o plafonare a finanţărilor pentru marii fermieri, pe politica de coeziune se discută foarte mult despre proiecte cu valoare adăugată europeană. Aceste elemente nu sunt neapărat în favoarea României, din perspectiva contextului în care se află ţara noastră astăzi. Sigur că orice stat membru îşi doreşte dezvoltarea de proiecte cu valoare adăugată europeană, dar în acelaşi timp România are încă o serie întreagă de priorităţi de dezvoltare naţionale nerezolvate care ar putea să beneficieze de finanţare europeană. Acestea sunt câteva obiective specifice pe care le putem urmări”.
Clara Volintiru a făcut referire şi la partea de siguranţă şi securitate, spunându-ne că, în calitate de ţară frontalieră, România a avut şi are o serie întreagă de poziţii de susţinere cu privire la reformele de asigurare a frontierelor spaţiului comunitar şi măsuri de securitate cibernetică.
„România va susţine aceste obiective pentru că se aliniază strategiei sale în domeniul siguranţei şi securităţii naţionale şi europene, dar nu e la fel de afectată de probleme de terorism, migraţie, precum ţările din periferia sudică”, a afirmat Clara Volintiru, subliniind că ţara noastră va putea folosi aceste poziţii de susţinere pentru a-şi asigura concesii pe alte paliere.
Doamna Volintiru mai spune că ţara noastră rămâne un susţinător al tuturor relaţiilor de liberalizare comercială pe care UE le angajează cu diverşi parteneri la nivel global, dar mai aproape de graniţele României este expansiunea în zona parteneriatului estic. „Acolo există deja o istorie bogată de acţiuni şi de implicare a României, şi probabil că va continua să susţină obiective în acest sens”, a declarat Clara Volintiru.
Legat de Europa valorilor comune, doamna Volintiru afirmă că aceasta este „cea mai generoasă categorie de priorităţi” pentru că viitorul compact social european (n.r. parte a Tratatului UE) priveşte probleme mari, stringente ale României, precum sănătatea grupurilor vulnerabile, mobilitatea forţei de muncă, drepturi comune, îngrijire, recunoaşterea certificărilor de muncă, studii, proiecte de tip Erasmus. „Toate acestea sunt elemente care vin în întâmpinarea şi tratarea unor provocări cu care România se confruntă astăzi”, a precizat Clara Volintiru.
Pe partea de recomandări, domnia sa consideră că este foarte important să se stabilească un mandat naţional, sectorial, cu o gestiune de tip scenariu: plafon maxim, plafon minim de îndeplinire a obiectivelor, pentru că Europa este, acum, „o imagine cu multe piese în mişcare”. Conform spuselor sale, „pachetele de negociere din timpul preşedinţiei Austriei nu au avansat suficient de mult şi atunci încă avem de a face cu foarte multe piese de negociere pe masă”. Acest tip de scenarii maximal -minimal poate ajuta oficialii români, reprezentanţii, delegaţii ţării noastre să abordeze în paralel, în aceleşi timp, diverse acte de negociere, potrivit doamnei Volintiru.
Clara Volintiru: „Fără Marea Britanie va fi foarte greu să compensăm şi să avem un proiect plauzibil de piaţă de capital la nivel european. Totodată, din perspectivă comercială şi de competitivitate, pe piaţa mondială se pierde destul de mult prin decuplarea Regatului Unit. Însă, desigur, pierd şi britanicii”.
_______________
Clara Volintiru: „Brexitul poate prezenta o oportunitate pentru UE, în sensul în care blocul comunitar trebuie să îşi redefinească proiectul pentru a supravieţui, ori această redefinire, de ceva timp încoace, pare din ce în ce mai axată pe o integrare aprofundată. UE trebuie să se îndrepte către o nouă etapă”.
Sursa articol: Bursa.ro